Analiza


Despre siguranta auto

In fata unui numar tot mai ridicat de victime rutiere, organismele internationale pregatesc o ofensiva legislativa fara precedent. Doar asa s-ar putea reduce, daca nu elimina numarul extrem de ridicat al accidentelor auto.

Fenomenul sigurantei auto preocupa astazi tot mai multi specialisti fie ca lucreaza direct in domeniul industriei vehiculelor, fie ca lucreaza intr-un domeniu complementar. Explicatia consta in dorinta acestora de a imbunatati pe cat posibil actualul concept al sigurantei auto, dar si de a se diferentia prin imaginarea unor sisteme si echipamente performante.

Si daca, intr-o vreme cand trecerea timpului nu conta atat de mult ca astazi, caracteristica principala a unui vehicul era doar sa te duca dintr-o parte in alta, ulterior acesteia i s-au adaugat cresterea vitezei de deplasare, economia de carburant, imbunatatirea aerodinamicii, dar si a sigurantei auto.

Conform FISITA, un organism specializat fondat in 1948 la Paris, cu scopul de a coopera in domeniul dezvoltarii industriei auto, dar si al altor organisme de specialitate, siguranta auto se compune, strict schematic si pentru vehicule din doua mari grupe de elemente - siguranta activa si siguranta pasiva.

SIGURANTA ACTIVA a unui vehicul este data de acele echipamente care ajuta la evitarea coliziunii, fiind compusa din controlul tractiunii, sistemul de iluminare si oglinzi, sistemul de control al derapajului, asigurarea vizibilitatii, sistemele de display si control, sistemul ABS, de ajustare a directiei functie de viteza de deplasare, al suspensiilor adaptive, de franare, de monitorizare a rotilor si presiunii din pneuri, echipamentele de curatare a parbrizului etc.

SIGURANTA PASIVA a unui vehicul este formata din, pe de o parte, structura vehiculului si, pe de alta, din echipamentele si sistemele care asigura protectia pasagerilor.

Pentru structura vehiculului iata cateva elemente: structura de absorbtie a energiei distructive la impact, suprafete maleabile la contactul cu pietonii, sistemul de inchidere a capotei, structura usii destinata amortizarii impactului lateral, sistemul de integritate a carburantului, compartimentul de siguranta al ocupantilor.

Referitor la protectia ocupantilor, aceasta este alcatuita din protectia interioara pentru impact, volan ajustabil, sistemul de protectie a copiilor, sistemul de scaune, ancorajele ajustabile ale centurilor, centura de siguranta, inchizatoarele si blocajele respective, limitatoare de presiune ale centurilor, dispozitive de protectie a capului, toracelui, airbag-uri.

Conceptul general fiind mai larg, se poate vorbi incepand de la calitatea carburantului utilizat, pana la intretinerea periodica a starii tehnice a vehiculului, spre exemplu. Cert este ca preocuparea pentru imbunatatirea sigurantei auto a evoluat de la introducerea unei simple centuri, la echiparea cu airbag-uri, cu sisteme inteligente de protectie, fapt ce a dus la modificarea importanta nu doar a dimensiunilor unui potential volum, ci si a maselor acestuia, in decurs de 25-30 de ani vehiculele crescand in greutate, in medie, spre exemplu, cu 40 % !

De aici nevoia atat de mare de siguranta a vehiculelor cumparate care, in fapt, reprezinta pentru fiecare dintre noi o investitie. Tot de aici si nevoia tot mai mare de explicitare a functionarii diferitelor sisteme care sunt deopotriva noi pentru toata lumea. Toate aceste demersuri sunt facute cu un singur scop reducerea numarului de accidente.

Anul trecut, spre exemplu, numarul victimelor accidentelor de circulatie s-a ridicat la 50 milioane, din care 1,2 milioane s-au soldat cu morti, adica aproximativ 3.000 de morti pe zi! Din numarul acestora, 50 % o reprezinta categoria de varsta cuprinsa intre 15 si 44 ani, adica fie grupa de varsta care abia se lanseaza in viata, si implict in activitati economice, fie grupa de varsta care se afla in plenitudinea fortelor.

Cuantificarea pierderilor reprezinta in tarile superdezvoltate si doar in termeni economici aproximativ 1% din PIB, pentru cele dezvoltate, pierderi de 1,5 % din PIB, iar pentru cele in curs de dezvoltare, de 2 %. Sunt date statistice seci, dar care reflecta in fond pierderea unor vieti si a unor valori incalculabile.

Exemplul Austriei ar putea fi urmat!

Zilele trecute am intrat in posesia unui Program national privind siguranta rutiera. Nimic neobisnuit in asta, mai ales ca documentele de natura politica sunt elaborate cu si in sprijinul cetateanului. Este adevarat ca prevederile acestuia nu se refera la Romania, ci la Austria care, prin Ministerul Transporturilor, Inovatiilor si Tehnologiei a elaborat o viziune intinsa pe aproape un deceniu-2002-2010-pregatirea ei necesitand aproape doi ani.

Cu scopul declarat de a creste siguranta actualelor drumuri, Programul atentioneaza asupra legaturii directe dintre accidentele rutiere si costurile sociale, valorile nefiind de natura sa bucure-peste 3,6 miliarde euro pe an! Desi programele de crestere a sigurantei rutiere au fost consolidate pe parcursul ultimilor 20 de ani totusi numarul accidentelor rutiere este in continuare ridicat realizandu-se si o radiografie a etapelor de introducere a unor aspecte importante. Astfel, viteza maxim admisa pe drumurile publice era in 1973 de 100 km/h, a crescut la 130 km/h un an mai tarziu, dar numai pe circulatia de pe autostrazi. Intr-un fel, cresterea performantelor tehnice atat de mult trambitate si dorite de piata consumatorilor a influentat negativ siguranta rutiera, pusi in fata unor schimbari evidente clientii avand o responsbilitate uriasa pe care nu totodeauna au stiut s-o gestioneze. Revenind, in 1976, Austria introduce utilizarea centurii de siguranta, un deceniu mai tarziu devenind obligatorie si utilizarea castii de protectie pentru motociclisti. In 1986 se inaspresc controalele pentru stoparea circulatiei sub influenta alcoolului. Cu toate acestea, pe baza cresterii naturale a populatiei si a parcului de vehicule numarul accidentelor ramane ridicat in afara pierderilor de vieti omenesti, pagubele materiale directe si indirecte fiind ridicate.

Conform statisticilor, dupa modul de transport automobilele au reprezentat in 2002 peste 55 % din cauzele producerii accidentelor mortale, urmate de pietoni, cu 17 %, motociclisti, cu 9,3 %, mopedurile, cu 4,8 %, autobuzele, cu 1,4 % etc. Aspecte importante nu doar prin prisma pierderilor economice, cum spuneam, de 3,6 miliarde euro anual, ci in primul rand al pierderii de vieti omenesti.

Defalcand strict schematic, o viata pierduta pe drumurile publice costa peste 800.000 de euro, o ranire grava, peste 43.000 de euro, una minora, aproape 4.000 de euro, daune materiale importante, aproape 5.000 de euro, iar unele minore, peste 1.200 euro.Va intrebati desigur, bun, si ce treaba are asta cu Romania? Aparent nici una, atat doar ca fiind o tara in permanenta tranzitie avem nevoie de modele ce ar putea fi urmate daca s-ar vrea. Concret, dincolo de o strategie ministeriala declarativa, care si pe site, si pe documente expediaza extrem de simplist lucruri importante, ar trebui intocmite programe concrete de crestere a sigurantei rutiere, si mai ales, aplicate! Tot un minister al transporturilor avem si noi, tot o strategie, putem facem aparent si noi aceleasi tipuri de analize atat doar ca nu le facem. Daca intrebi autoritatile cat costa in mod real o viata pierduta pe drumurile publice primesti invariabil raspunsul ca Banca Mondiala estimeaza la 1,5 % din PIB pentru tarile in curs de dezvoltare! Asta desi exista criterii de estimare a pierderilor, o metodologie etc. Chiar si dupa aderare nu vom fi capabili sa intocmim aceste programe pentru ca nu suntem interesati politic, iar pe europeni nu-i intereseaza nici atat ce se va intampla la noi in tara! Ei zic bine mersi ca nu se petrece la ei!


Analiza